Oricine petrece timp pe Instagram știe că perfecțiunea este la ordinea zilei. Dar ce se întâmplă atunci când adolescenții realizează că acele imagini „ideale” sunt, de fapt, editate digital? Un studiu recent arată că, deși etichetele de avertizare nu îi ajută mereu să vadă retușul, simpla suspiciune de manipulare poate distruge încrederea în branduri.
Cercetarea intitulată „Suspicious minds: Adolescents’ inferences of manipulative intent in retouched influencer ads” este semnată de cercetătoarele Meda Mucundorfeanu și Delia C. Balaban de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Studiul, publicat în revista Acta Psychologica, a analizat modul în care 148 de adolescenți români (cu vârste între 15 și 18 ani) procesează postările sponsorizate ale influencerilor.
Paradoxul etichetelor de avertizare
În încercarea de a proteja tinerii de standardele nerealiste de frumusețe, țări precum Norvegia au introdus legi care obligă influencerii să marcheze clar fotografiile retușate. Totuși, studiul cercetătoarelor din Cluj a scos la iveală un rezultat surprinzător: prezența unei etichete de tip „Persoană retușată” nu a îmbunătățit semnificativ capacitatea adolescenților de a recunoaște editările digitale.
Se pare că, la această vârstă, tinerii sunt atât de obișnuiți cu estetica digitală perfectă, încât le este greu să distingă unde se termină realitatea și unde începe Photoshop-ul, chiar și atunci când sunt avertizați.
Suspiciunea care penalizează brandul
Deși etichetele sunt adesea ignorate, studiul a demonstrat un mecanism psihologic important: intenția de manipulare. Atunci când un adolescent reușește să detecteze (pe cont propriu) că o imagine este modificată, acesta percepe gestul ca pe o tactică de înșelăciune.
Consecințele sunt directe și negative pentru companiile care își fac publicitate. Prima ar fi scăderea încrederii. Tinerii tind să creadă că brandul folosește metode nedrepte pentru a-i convinge. A doua consecință este atitudine negativă: Atunci când simt că influencerul încearcă să îi „păcălească” prin retușuri ascunse, atitudinea lor față de brandul promovat devine mult mai critică.
Sfatul experților pentru părinți și profesori
Cercetătoarele subliniază că educația digitală este mai importantă decât simpla reglementare. Programele școlare ar trebui să îi învețe pe tineri nu doar să folosească tehnologia, ci să o privească critic, ajutându-i să înțeleagă că imaginile din social media sunt adesea construcții artificiale care nu reflectă realitatea.
Pentru branduri și influenceri, mesajul este la fel de clar: autenticitatea vinde mai bine decât perfecțiunea artificială. Într-o eră a filtrelor, adolescenții încep să prețuiască tot mai mult onestitatea vizuală.
Rezultatele acestui studiu sunt promovate de UBB Core, Centrul de Orientare în Carieră pentru Cercetători din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România prin programul PNRR C9-I10 , Next Generation al UE și Autoritatea Națională pt Cercetare din Romania .
